Anemari Monica Negru (éd.), Viața pe front în scrieri personale
Anemari Monica Negru (éd.), Viața pe front în scrieri personale, Târgoviște, éditions Cetatea de Scaun, 2019, 543 p.
Texte intégral
1Această culegere de documente a fost realizată în 2018 și publicată în 2019, în contextul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, în paralel fiind organizată și o expoziție documentară la sediul central al Arhivelor Naționale ale României. Editorul a selectat mărturii de război, păstrate la filialele Arhivelor Naționale ale României din toată țara, în primul rând de la Serviciul Arhivele Naționale Istorice Centrale, dar și de la serviciile județene, din Vâlcea, Prahova, Brăila, Galați, Cluj, Sibiu, Maramureş, Iași, Tulcea, Botoșani, Suceava, Neamţ, Alba, Buzău, Mehedinţi, Vrancea, Harghita, Bacău, Braşov.
2Documentele transcrise de editor sunt foarte variate ca gen (scrisori, rapoarte, memorii, dări de seamă, poezii, brevete, diplome, fotografii, adrese), provin de la persoane cu diverse profesii (medici, scriitori, ofițeri, învățători) și prezintă descrieri și abordări personale ale războiului, cu referiri la diverse evenimente militare, politice. Multe din documentele selectate sunt inedite, iar în cazul celor publicate, s-a făcut menţiunea într-o notă aferentă.
3Manuscrisele au fost foarte greu de descifrat și de transcris corect, în special numele proprii și cele de localități, având în vedere că multe dintre ele au o vechime de peste 100 de ani, sunt deteriorate, șterse, sunt scrise în graiurile epocii. Memoriile selectate au fost transcrise fidel, fără modificări sau ajustări de text, dar cu actualizarea unor cuvinte arhaice.
4Documentele au fost ordonate tematic și cronologic. Astfel, lucrarea a fost structurată în trei capitole: Primul Război Mondial din diverse perspective umane – scriitori, cercetași, medici, militari, prizonieri români, Momente din război în memorii, jurnale, scrisori, cărți poștale, Rezistența femeilor în Capitala ocupată. În primul capitol, au fost transcrise memoriile unor intelectuali (scriitorul Octavian Goga, filozoful Ștefan Zeletin), cercetaşi (elevul Simionescu Godefroy), medici (medicul veterinar Gheorghian Nicolae, medicul sublocotenent S. Demetrescu), militari (locotenentul Neagu Boerescu, locotenentul Alexandru Tutunaru, căpitanul Ioan Ciulei), ulterior prizonieri (căpitanul Ioan Ciulei, sublocotenentul Ioan Antonovici, ofiţerii Nistor Teodorescu şi Șerban Casetty) despre experiența războiului.
5În acest prim capitol au fost transcrise impresionante și relevante manuscrise ale lui Octavian Goga intitulate Însemnări din zilele războiului nostru, carnetul cercetaşului Simionescu Godefroy, memoriul medicului veterinar Gheorghian Nicolae, raportul locotenentului Neagu Boerescu referitor la educaţia pentru protecţie faţă de atacurile cu gaze, Jurnalul de front al căpitanului Ioan Ciulei. De asemenea, au fost copiate scrisori ale unor soldați români prizonieri sau cărți poștale, ca cele ale tânărului locotenent Alexandru Tutunaru, mort pe front.
6Partea a doua a lucrării integrează memorii, scrisori și poezii ale unor ofițeri activi, cu referire la diferite evenimente militare din anii 1916-1918, din spaţiul românesc, la care au participat în diverse ipostaze. Au fost transcrise manuscrisele: Însemnări zilnice ale medicului sublocotenent S. Demetrescu, 100 zile de război. Acțiunea bateriei a 3-a din Regimentul 1 artilerie „Regele Carol I” de căpitanul Alexandru Gărdescu, 100 zile de război. Acțiunea bateriei a 3-a din Regimentul 1 artilerie „Regele Carol I” de căpitanul Alexandru Gărdescu, Jurnalul de operații al Diviziei 21 de locotenent colonelul Constantin Ștefănescu Amza, Din jurnalul unui general de Emilian Ionescu, general de rezervă, Atacul Regimentului 32 Mircea la Siret descris de maiorul Gheorghe N. Serescu, Pe drumul copilăriei. Bătăliile de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz de Gheorghe T. Berdan, general maior în rezervă, Memoriul lui Eugen G. Zănescu, ofiţer de rezervă din Regimentul 17 Infanterie, Raportul unui ofițer de siguranță de la Delta Dunării. Au mai fost adăugate și scrisori de pe front, cartea poștală a învățătorului sublocotenent Nicolae Stoleru, care a murit în război, poezii, fotografii.
7În ultima parte, au fost transcrise rapoarte și dări de seamă, prezentate fotografii, care descriu activitățile și lupta pentru supraviețuire a femeilor – Alexandrina Fălcoianu, Alexandrina Gr. Cantacuzino, Zoe Rosetti Bălănescu, Florica Suciu, Ecaterina Cerkez, Eliza Lambru și multe altele – din Bucureștiul ocupat de Puterile Centrale. Aceste femei, de profesii diferite, s-au implicat ca asistente voluntare în spitalele bucureștene – de exemplu Spitalul 113, organizat în Institutul de fete al Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeilor Române, din Bucureşti, strada Principatele Unite, nr. 63 –, au muncit în cămine, cantine, școli și au reușit astfel să facă față regimului de ocupație, iernii grele 1916-1917, tifosului exantematic, mai mult, să ajute soldații răniți și prizonierii români din lagărele germane, copii orfani şi ai mobilizaţilor.
8În lucrare, au fost incluse fotografii și documente scanate, precum poze cu Octavian Goga, cu ofiţerul Nistor Teodorescu din perioada în care a fost prizonier într-un lagăr din Germania, cu militari, răniţi şi cadre medicale de la Spitalul Militar din Galaţi, cu soldați din Compania II a Batalionului 13 Pionieri făcută după luptele de la Mărăşeşti, cu Alexandrina Cantacuzino, directoarea Spitalului 113 și alte asistente voluntare, cu cărți poștale, o diplomă și un brevet – ale locotenentului Alexandru Tutunaru, respectiv al sublocotenentului Alexandru Dumitrescu, cu poezii ale unor soldați scrise pe front (ale brigadierul Cuza Petrache, sergentului Dumitrescu Ionel, locotenentului Rău), ca exemple şi modele de viaţă.
2.1916, septembrie 12. Carte poştală cu fotografia, realizările şi moartea în război a învăţătorului Nicolae Stoleru. (Sursa: ANR, SANIC, fond Meissner, dosar 27, f. 47).

9Acest volum de documente s-a realizat cu scopul de a readuce în atenţia cititorilor de azi, scrierile şi faptele eroilor noştri din anii Primului Război Mondial, care au rămas, în majoritate, uitate, nepublicate. Să ne amintim și să mulțumim cercetașului Godefroy Simionescu care a lucrat voluntar la Spitalul 111 din Capitală, lui Octavian Goga, Ștefan Zeletin pentru scrierile lor emoționante, răvășitoare și implicarea în război, medicilor S. Demetrescu, Gheorghian Nicolae pentru asigurarea serviciilor medicale de pe front, ofițerilor Alexandru Tutunaru, Nicolae Stoleru, Alexandru Gărdescu, Ioan Ciulei, Nicolae Petala, Constantin Ștefănescu Amza, Emilian Ionescu, Alexandru și Gheorghe Serescu, Stoica Vasile, Maltopolu, Gheorghe Berdan, Nistor Teodorescu, Șerban Casetty pentru faptele de arme și sacrificiile personale din perioada prizonieratului. Și nu în ultimul rând, să cunoaștem și să admirăm faptele glorioase ale femeilor rămase în spatele frontului, care în criza globală generată de război, au fost nevoite să lupte continuu pentru supraviețuire, pentru a obține hrană, lemne, medicamente, protecție, și chiar au găsit resurse umane și materiale pentru a întreține spitale, unde erau îngrijiți soldații răniți. Tot femeile, alături de soții și fii lor, de preoții din sate și orașe au susținut moralul românilor, credința în victoria finală și în făurirea României Mari.
3. 1916-1919. Diplomă acordată locotenentului Alexandru Tutunaru, din Regimentul 19 Obuziere, erou în război. (Sursa: ANR, SANIC, fond Tutunaru, dosar 4, f. 1)

10Concluziile cercetătorului Daniel Cain de la Institutul de Studii Sud-Est Europene, autorul prefaței acestui volum de documente, sunt grăitoare: „Cititorul are în față un bun instrument pentru a empatiza cu realitățile de acum un secol. Poate percepe nu doar experiența din tranșee sau din teritoriul ocupat, ci și povara așteptării veștilor de la cei dragi, a incertitudinii zilei de mâine. Treptat, din paginile acestui volum, se conturează profilul uman al celor care au cunoscut experiența Marelui Război. Nu mai sunt simple instantanee, ci prind viața. În sine, volumul de față reprezintă nu doar o pledoarie pentru cercetare, ci și un semn de normalitate. Morala? Cartea este sfântă, dar mai sfânt este documentul !”
Table des illustrations
![]() |
|
---|---|
URL | http://0-journals-openedition-org.catalogue.libraries.london.ac.uk/cher/docannexe/image/15500/img-1.jpg |
Fichier | image/jpeg, 207k |
![]() |
|
URL | http://0-journals-openedition-org.catalogue.libraries.london.ac.uk/cher/docannexe/image/15500/img-2.jpg |
Fichier | image/jpeg, 180k |
![]() |
|
Titre | 2.1916, septembrie 12. Carte poştală cu fotografia, realizările şi moartea în război a învăţătorului Nicolae Stoleru. (Sursa: ANR, SANIC, fond Meissner, dosar 27, f. 47). |
URL | http://0-journals-openedition-org.catalogue.libraries.london.ac.uk/cher/docannexe/image/15500/img-3.jpg |
Fichier | image/jpeg, 97k |
![]() |
|
Titre | 3. 1916-1919. Diplomă acordată locotenentului Alexandru Tutunaru, din Regimentul 19 Obuziere, erou în război. (Sursa: ANR, SANIC, fond Tutunaru, dosar 4, f. 1) |
URL | http://0-journals-openedition-org.catalogue.libraries.london.ac.uk/cher/docannexe/image/15500/img-4.jpg |
Fichier | image/jpeg, 210k |
Pour citer cet article
Référence papier
Sanda Safta, « Anemari Monica Negru (éd.), Viața pe front în scrieri personale », reCHERches, 30 | 2023, 225-238.
Référence électronique
Sanda Safta, « Anemari Monica Negru (éd.), Viața pe front în scrieri personale », reCHERches [En ligne], 30 | 2023, mis en ligne le 15 juin 2023, consulté le 11 février 2025. URL : http://0-journals-openedition-org.catalogue.libraries.london.ac.uk/cher/15500 ; DOI : https://0-doi-org.catalogue.libraries.london.ac.uk/10.4000/cher.15500
Haut de pageDroits d’auteur
Le texte seul est utilisable sous licence CC BY-NC-SA 4.0. Les autres éléments (illustrations, fichiers annexes importés) sont « Tous droits réservés », sauf mention contraire.
Haut de page